Traducerile expresiilor strãine din „Numele trandafirului” de Umberto Eco, cu explicaţii

K1024_IMG_3207
Manastirea cisterciana Carza/Kerz din Tara Fagarasului, infiintata in 1202.

Prolog

 

“Verbatim”

Traducere: cuvânt cu cuvânt

 

“Caput Mundi”

Trad.: capitala lumii (de fapt, „capul lumii”) – se referã la Roma

„usus facti”

Trad.: folosinţã în fapt (a necesitãţilor)

Explicaţie: Papa Nicolae al III-lea a emis pe 14 august 1279 Bula Exiit qui seminat în care a fãcut distincţia între „usus juris” şi „usus facti”. Cãlugãrii franciscani nu aveau drepturi adevãrate asupra vreunui bun, ci doar o folosinţã în fapt, care trebuia sã fie moderatã. Proprietãţile Ordinului rãmâneau în mâinile Papei, dar aceştia puteau administra folosinţa bunurilor. Mai târziu, idealul de sãrãcie al franciscanilor a devenit foarte deranjant pentru cã reprezenta o înfierare indirectã a drepturilor de posesiune ale Bisericii. Aşadar, majoritatea prelaţilor a început sã se opunã teoriei susţinute de franciscani conform cãreia nici Iisus, nici apostolii nu au posedat vreun bun. În 1322 Papa Ioan al XXII-lea a emis Bula Quia nonnumquam în care a fãcut aluzie la faptul cã Papa are dreptul sã corecteze decretele date de predecesorii sãi, referindu-se, evident, la Exiit qui seminat.

 

“Cum inter nonnullos”

Trad.: De vreme ce [între] câţiva

Expl.: Pe 12 noiembrie 1323, Papa Ioan al XXII-lea a emis scurta Bulã Cum inter nonnullos care declara „greşitã şi ereticã” doctrina conform cãreia Iisus şi apostolii sãi nu au avut niciun fel de posesiuni.

 

“homine regent”

Trad.: om care deţine controlul

 

“Ut sine animali moveantur cum impetu inaestimabili, et instrumenta volandi et homo sedens in medio instrumentis revolvens aliquod ingenium per quod alae atificialiter composita aerem verberent ad modum avis volantis”

Trad.: care fãrã animal (care sã îl tragã) se mişcã cu mare vitezã şi mijloace pentru zbor (realizate în aşa fel încât) un om, aşezat în centrul median, sã facã sã se roteascã o asemenea invenţie, astfel cã aripile, construite artificial, sã loveascã aerul aşa cum fac pãsãrile care zboarã

 

Ziua 1 Prima

 

“omnis mundi creatura quasi liber et picture nobis est in speculum”

Trad.: Noi avem (în intelect) o reproducere fidelã, asemãnãtoare unei cãrţi sau unei picturi, a fiecãrei creaturi a lumii

 

„ut sit exiguum caput, et siccum prope ossibus adhaerente, aures breves et argutae, oculi magni, nares patulae, erecta cervix, coma densa et cauda, ungularum soliditate fixa rotunditas”

Trad.: şi capul sãu delicat şi subţire aproape lipit de oase, urechile mici şi ascuţite, ochii mari, nãrile deschise, capul ţanţoş, coama deasã şi la fel şi coada, copitele rotunde şi foarte tari.

 

„auctoritates”

Trad.: autoritãţi

Expl.: în Evul Mediu, auctoritas par excellence (sursa ultimã a adevãrului) era consideratã Sfânta Scripturã

 

„marginalia”

Trad.: note marginale sau decoraţiuni (cum se gãsesc într-o carte)

 

Ziua 1 Tertia

 

„verbum mentis”

Trad.: cuvânt mental [conceptul, produsul intra-mental al actului de gândire]

Expl.: Fericitul Augustin a lansat teoria verbum mentis care susţine devalorizarea cuvântului vorbit şi a semnului extern în general faţã de sfera internã a cogniţiei mentale. Conform acestei teorii, cuvântul mental sau interior (verbum interius) – cu alte cuvinte, conceptul mental – este considerat cuvânt în cel mai adevãrat sens, în timp ce cuvântul vorbit este considerat ca simplu semn sau voce a cuvântului (signum verbi, vox verbi) (Fericitul Augustin, De Trinitate XV 11 20, 1968, 486 şi urm.) Gândurile (cogitationes) se realizeazã în cuvinte mentale. Foarte interesant e cã verbum mentis, corespondentul a ceea ce mai târziu a fost numit conceptus mentis sau intellectus nu e nicidecum o entitate lingvisticã în adevãratul sens al cuvântului pentru cã este “nullius linguae”, adicã nu aparţine nici unei limbi cum ar fi latina sau greaca. Suntem aşadar confruntaţi cu situaţia paradoxalã în care terminologia lingvisticã (de pilda, verbum, locutio, oratio, dicere, etc.) este folositã pentru a descrie un fenomen a cãrui independenţã de orice limbã este subliniatã în acelaşi timp.

 

„scriptorium”

Trad.: salã destinatã scrierii

 

„eris sacerdos in aeternum”

Trad.: Vei fi sacerdot pentru eternitate

Expl.: Pentru Bisericã, hirotonirea – ca şi cununia – e o tainã şi deci nu e revocabilã. Aceastã formulã este folositã în timpul ceremoniei de hirotonire a preoţilor (la catolici).

 

„coram monachos”

Trad.: în faţa monahilor

 

„Monasterium sine libris est sicut civitas sine opibus, castrum sine numeris, coquina sine suppellectili, mensa sine cibis, hortus sine herbis, pratum sine floribus, arbor sine foliis…”

Trad.: O mãnãstire fãrã cãrţi e precum un oraş fãrã muncã, o fortãreaţã fãrã armatã, o bucãtãrie fãrã ustensile, o masã fãrã mâncare, o grãdinã fãrã plante, o pajişte fãrã flori, un copac fãrã frunze…

 

„Mundus senescit”

Trad.: Lumea îmbãtrâneşte

 

Ziua 1 Sexta

 

„pictura est laicorum literatura”

Trad.: Pictura e literatura laicilor

 

„ad placitum”

Trad.: prin acord

 

„disiecta membra”

Trad.: bucãţi împrãştiate

 

„si licet magnis componere parva”

Trad.: dacã se pot compara (lucrurile) mari cu altele mai mici

 

„Arbor vitae crucifixae”

Trad.: Arborele vieţii crucificate

Expl.: Acesta e numele unei cãrţi în cinci volume scrise de cãtre Ubertino da Casale (c. 1259-1325) între 9 martie şi 28 septembrie 1305 care descrie viaţã şi martiriul lui Iisus Christos

 

„fratres et pauperes heremitae domoni Celestini”

Trad.: fraţii şi sãracii eremiţi ai Domnului (dupã regula) lui Celestin

Expl.: Unii calugãri din regiunea Marche (din centru Italiei), adepţi ai respectãrii absolute a regulii sãrãciei – pe care poporul îi numea „cãlugãraşi” – se separã de restul ordinului franciscan. Sub conducerea fratelui Liberato da Macerata şi a fratelui Angelo Clareno aceştia au fost autorizaţi de cãtre Papa Celestin al V-lea (la Perugia, pe 5 iulie 1294) sã dea viaţã unei noi familii religioase, congregaţia „pauperes heremitae domini Coelestini”

 

„fraticelli”

Trad.: frãţiorii

Expl.: Fraticelli sau Franciscanii Spirituali au fost adepţi stricţi ai principiilor Sfântului Francisc de Assisi, în special în ceea ce priveşte sãrãcia. Ei considerau averea Bisericii un adevãrat scandal, iar despre averea prelaţilor credeau cã le dezminte statutul de oameni ai Bisericii. Din cauza acestor principii au ajuns la revoltã fãţişã faţã de autoritatea Bisericii Catolice şi au fost declaraţi eretici în 1296 de cãtre Papa Bonifaciu al VIII-lea.

La modul general, numele de Fraticelli este folosit pentru a face referire la mai multe secte eretice care au apãrut în secolul XIV şi XV, mai ales în Italia, prin separarea lor din Ordinul Franciscan, din cauza disputelor legate de sãrãcie.

(Apostolicii – cunscuţi şi sub numele de Pseudo-Apostolici sau Fraţii Apostolici – sunt excluşi din categoria Fraticelli, pentru cã fondatorului ordinului lor, Gerard Segarelli, i s-a refuzat în mod expres primirea în Ordinul Sfântului Francisc. Apostolicii nici nu aveau legãturã cu franciscanii, pe care, de altfel, îşi doreau sã îi extermine.)

 

“Firma cautela”

Trad.: Avertisment strict

Expl.: Bula emisã de cãtre Papa Bonifaciu al VIII-lea pe 22 septembrie 1296.

 

“questuanti”

Trad.: cerşetori (religioşi)/ordine mendicante

Expl.: Aceştia mergeau din poartã în poartã cerând de pomanã, mai ales mâncare, îndemnând la penitenţã şi la sãrãcie.

 

“Arbor vitae”

Trad.: Arborele vieţii

Expl.: Titlul cãrţii lui Ubertino din Casale.

 

“Exivi de paradiso”

Trad.: Când am plecat din Paradis

Expl.: Decretala conciliului de la Vienne, Franta (1312, în timpul Papei Clement al V-lea) care consfinţea legitimitatea afirmaţiei cã Iisus şi apostolii sãi nu au avut posesiuni, nici personale, nici în comun.

 

„per mundus discurrit vagabundus”

Trad.: pribegea prin lume ca un vagabond

 

„Ad conditorem canonum”

Trad.: Pentru autorul regulilor

Expl.: Decretala Papei Ioan al XXII-lea (8 decembrie 1322) care condamnã propunerile capitulului din Perugia şi eliminã primarii apostolici însãrcinaţi cu administrarea bunurilor fraţilor franciscani (în latinã ordinul acestora se numea Ordo Fratrum Minorum, în trad. „Ordinul Fraților Mici”)

 

„Spiritus Libertatis”

Trad.: (fraţii) Spiritului libertãţii

Expl.: Denumirea unei congregaţii religioase medievale

 

“homo nudus cum nuda iacebat…”

Trad.: bãrbatul, gol, zãcea cu (femeia) goalã

Expl.: Este un pasaj din Genezã

 

“…et non comminscebantur ad invicem…”

Trad.: … şi nu se uneau (într-un raport pãcãtos) mutual…

Expl.: Este tot un pasaj din Genezã

 

“lignum vitae”

Trad.: Lemnul vieţii

Expl.: Text al Sfãntului Bonaventura (1221-1274) din care s-a inspirat Ubertino pentru lucrarea sa Arbor Vitae

 

„Benedicti”

Trad.: aparţinând lui Benedict

 

„Quorum primus seraphico calculo purgatus et cherubinus extensus et pretegens lumine sapientiae et verbo predicationis fecundus super mundi tenebras clarius radiavit.”

Trad.: Primul dintre care [Sfântul Francisc], purificat prin cãrbunele serafic şi {inflamat de fervoarea celestã, pãrea sã incendieze întreaga lume. În schimb celãlalt, [Sfântul Dominic]} ca un heruvim prietenos şi protector, luminos prin lumina înţelepciunii şi  roditor prin cuvântul predicãrii, a strãlucit foarte luminos deasupra tenebrelor lumii.

Expl.: Un citat din Arbor vitae crucifixae al lui Ubertino din Bagnoregio. Citatul e puţin ciudat pentru cã se pare cã în Numele trandafirului lipseşte partea inclusã între acolade.

 

„Mors est quiest viatoris – finis est omnis laboris.”

Trad.: Moartea este odihna cãlãtorului – e sfârşitul tuturor trudelor.

 

Ziua întâi Pe la ora nona

 

“Theatrum sanitatis”

Trad.: Teatrul sãnãtãţii

 

“De virtutibus herbarum”

Trad.: Virtuţile plantelor

 

„De plantis … De vegetalibus … De causis”

Trad.: Plantele… Vegetalele… Cauzele

 

„lectio divina”

Trad.: lectura religioasã

 

Ziua întâi Dupã ora nona

 

“Claritas”

Trad.: Luminozitate

 

„De pentagono Salomonis”

Trad.: Pentagonul lui Solomon

Expl.: În Biblie scrie cã uşa templului lui Solomon era pentagonalã. Aceastã informaţie a trezit interesul foarte multor ezoterişti.

 

“Ars loquendi ed intelligendi in lingua hebraica”

Trad.: Arta de a vorbi şi înţelege în limba ebraicã

 

„De rebus metallicis”

Trad.: Metalele

 

„Gesta francorum – De laudibus sanctae crucis”

Trad.: Vitejiile francilor – Rugăciunile de laudă ale Sfintei Cruci

 

“Flavii Claudii Giordani de aetate mundi et hominis reservatis singulis litteris per singulos libros ab A usque ad Z”

Trad.: Despre epoca lumii lui Flaviu Claudiu Giordano şi despre scrisorile care s-au pãstrat de la omul [Flaviu Claudiu Giordano] în cãrţi sortate de la A la Z

Expl.: Ar însemna cã volumul despre care e vorba ar fi compus din douã pãrţi: a) textul „despre epoca lumii”, scris de Flaviu Claudiu Giordano şi b) o colecţie de citate din operele sale, adunate din cãrţile altor autori

 

“Habeat Librarius et registrum omnium librorum ordinatum secundum facultates et auctores, reponeatque eos separatim et ordinate cum signaturis per scripturam applicatis”

Trad.: Bibliotecarul avea încã un registru al tuturor cãrţilor clasificate în funcţie de numãrul posedat şi în funcţie de autori şi îl punea la loc separat şi ordonat cu semnele scrise (pe spate)

 

„iii, IV gradus, V in prima graecorum; ii, V gradus, VII in tertia anglorum”

Trad.: al III-lea, al IV-lea raft, al V-lea din înainte de greci; II, al V-lea raft, al VII-lea în al treile colţ

 

“Distinctiones”

Trad.: Distincţii

 

„marginalia”

Trad.: detalii, marginalii

 

vellum

Trad.: foi – piei de oaie

 

„in aenigmate”

Trad.: în mod enigmatic [1 Corinteni 13,12]

 

„Verba”

Trad.: cuvinte

 

„Sanctus, Sanctus, Sanctus”

Trad.: Sfânt, Sfânt, Sfânt [Apocalipsa 4,8]

 

“Aller Wunder si geswigen, das herde himel hât überstigen, daz sult is vür ein Wunder Wigen.”

Trad.: Toate minunile au tãcut, pãmântul a depãşit cerul, asta sã vã fie minune [germanã medievalã]

 

„Erd ob un himel unter das sult ir hân besunder Vür aller Wunder ein Wunder.”

Trad.: Pãmântul sus şi cerul jos, aceasta sã vã fie dintre toate minunile cea mai minunatã [germanã medievalã]

Expl.: Autorul acestor versuri pare sã fie Reinmar von Zweter, un poet din secolul al XIII-lea. Imaginile fantastice la care se face referire dupã aceste versuri (sosirea pe o gâscã albastrã etc.) sunt preluate din acelaşi Leich al lui Reinmar von Zweter. Vezi Donald McGrady, “Poetry by Reinmar von Zweter in Eco’s Il nome della rosa,” The Italianist, 17(1), pp. 117–121.

 

“verba vana aut risui apta non loqui”

Trad.: Nu spuneţi vorbe goale sau care sã provoace râsul

Expl.: extras din Regula Sfântului Benedict [IV – 53]

 

“exempla … nugae”

Trad.: exemple…frivolitãţi

 

„per speculum et in aenigmate”

Trad.: ca printr-o oglindã, în mod confuz [1 Corinteni 13,12]

 

“Libellus de Antechristo”

Trad.: Opuscul [broşurã] despre Antichrist

 

Ziua întâi Vesper

 

Oculi de vitro cum capsula!

Trad.: Ochi de sticlã cu monturã

 

„vitrei ab oculis ad legendum”

Trad.: (obiecte de) sticlã pentru ochi, pentru a citi

 

“tamquam ab iniustis possessoribus”

Trad.: întocmai ca la posesorii nedrepţi

 

„sponte sua”

Trad.: din voia sa

 

Ziua întâi Completa

 

„forte potuit sed non legitur eo usus fuisse”

Trad.: Poate sã fie, dar nu se citeşte (în Evanghelie) cã avea obiceiul (sã o facã)

 

„manduca, jam coctum est”

Trad.: mãnâncã, e deja gãtit

 

„Peristephanos”

Trad.: Apologia Sfântului Ştefan

Expl.: e în greacã, traducerea exactã ar trebui sã fie „[Carte care vorbeşte] despre Ştefan”

“Tu autem Domine miserere nobis”

Trad.: Tu mereu, o Doamne, ai milã de noi

 

„Adjutorium nostrum in nomine Domini”

Trad.: Ajutorul nostru e în numele Domnului

 

„Qui fecit coelum et terram”

Trad.: care a fãcut cerul şi pãmântul

 

Ziua a doua Matutini

 

„Benedicamus Domino”

Trad.: Sã-l binecuvântãm pe Domnul

 

„Deo gratis”

Trad.: mulţumiri Domnului

 

Domine labia mea aperies et os meum annuntiabit laudem tuam.

Trad.: Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta.  [Psalmul 50, 16]

 

„Venite, exultemus”

Trad.: Veniţi, sã ne bucurãm

 

“Te Deum”

Trad.: Tu, Doamne

 

„Deus qui est sanctorum splendor mirabilis”

Trad.: Dumnezeu, care e splendoarea admirabilã a sfinţilor

 

„Iam lucis orto sidere”

Trad.: La ivirea luminii deja se culcã

 

„omnis mundi creatura, quasi liber et scriptura…”

Trad.: Fiecare creaturã a lumii, ca o carte sau o scriere

 

“Credo in unum Deum…”

Trad.: Cred într-Unul Dumnezeu

 

„lapis ematiti”

Trad.: piatrã de Tesalia

Expl.: Primii magneţi, consideraţi a fi fenomene miraculoase, erau cunoscuţi din Antichitate şi erau pietre feroase gãsite mai întãi în apropiere de oraşul Magnesia din Tesalia din Grecia de astãzi.

 

„Pharmacon”

Trad.: leac, otravã

Expl.: Cuvântul grecesc pharmakon are douã sensuri opuse: atât leac, cât şi otravã. Potrivit lui Derrida, conceptul de pharmakon produce un joc al opoziţiilor binare care e esenţial pentru tradiţia logocentricã Vesticã: leac/otravã, vorbire/scriere, bun/rãu, interior/exterior, etc.

 

Ziua a doua Prima

 

„figmenta”

Trad.: invenţii (ale intelectului)

 

„naturaliter”

Trad.: prin naturã

 

„Est domus in terris, clara quae voce resultat. Ipsa domus resonat, tacitus sed non sona hospes. Ambo tamen currunt, hospes simul et domus una.”

Trad.: Existã o casã în lume care rãsunã de o voce clarã. Casa însãşi rãsunã, dar rezidentul nu vorbeşte. Încã aleargã amândoi, împreunã rezidentul şi casa.

 

“finis Africae”

Trad.: sfârşitul Africãi

 

„speculum mundi”

Trad.: imagine a lumii

 

Ziua a doua Tertia

 

„recapitulatio”

Trad.: recapitulare

 

„fabulae poetae a fando nominaverunt quia non sunt res factae sed tantum loquendo fictae”

Trad.: Fabulele poetului şi-au luat numele de la (verbul) „a fabula” pentru cã nu sunt lucruri care s-au întâmplat, ci doar spus cu cuvântul

 

“decimus humilitatis gradus est si non sit facilis ac promptus in risu, quia scriptm est: stultum in risu exaltat vocem suam”

Trad.: Al zecelea grad [nivel] de umilinţă e acela în care monahul nu e mereu gata sã râdã, pentru cã e scris: „prostul, când râde, ridicã vocea”

Expl.: extras din Regula Sfântului Benedict [VII – 59] umilinţa

 

“aliquando praeterea rido, jocor, ludo, homo sum”

Trad.: Când pe lângã acestea râd, glumesc, joc, atunci sunt om

 

“scurrilitates vero vel verba otiosa et risum moventia aeterna clausura in omnibus locis damnamus, ed ad talia eloquia discipulum aperire os non permittitur”

Trad.: Sã excludem atunci întotdeauna şi pretutindeni trivialitatea, frivolitãţile şi bufoneriil şi sã nu permitem deloc ca monahul sã deschidã gura pentru discursuri de acest fel

Expl.: extras din Regula Sfântului Benedict [VI – 8] dragostea de tãcere

 

„naturaliter”

Trad.: natural

 

“spiritualiter salsa”

Trad.: ascuţime spiritualã

 

„De habitu et conversatione monachorum”

Trad.: Comportamentul şi conversaţia cãlugãrilor

 

„admittendo tibi joca sunt post seria quaedam, sed tamen et dignis et ipsa gerenda modis”

Trad.: Trebuie sã permiţi oarece glume dupã argumentele serioase, numai sã fie dezvoltate moderat şi într-o mãsurã vrednicã

 

„Deus non est”

Trad.: Dumnezeu nu existã

 

„Tu es petrus”

Trad.: Tu eşti Petru [Matei, 16,18]

 

„nudavi femora contra faciem tuam … sive nudabo et relevabo femora et posteriora tua”

Trad.: voi dezgoli gambele tale în faţa feţei tale … adicã voi dezgoli şi voi ridica gambele şi posteriorul tãu

 

„Speculum Stoltorum”

Trad.: Imaginea/oglinda proştilor

Expl.: Cartea englezului Nigel de Longchamps, cunoscut şi sub numele de Nigel Wireker, (moare c. 1200), cãlugãr în Canterbury. Speculum stultorum (c. 1180) e o satirã a clerului şi a societãţii în general care îl are ca erou pe Brunello, un asin nãtâng care încearcã sã îşi lungeascã coada. Poemul a fost deosebit de popular de-a lungul mai multor secole.

 

„tum podex carmen extulit horridulum”

Trad.: atunci anusul emite un cântec cât se poate de grosolan

 

Ziua a doua Sexta

 

“finis Africae”

Trad.: sfârşitul Africãi

 

Ziua a doua Nona

 

ordo monachorum

Trad.: ordinele monahale

 

„salva me ab ore leonis”

Trad.: Salveazã-mã de la gura leului [Biblia]

 

Ziua a doua Dupã vesper

 

„Hunc mundum tipice laberinthus denotat ille…”

Trad.: Acest labirint descrie clar aceastã lume…

 

„…intranti largus, redeunti sed nimis artus.”

Trad.: larg pentru cine intrã, dar prea îngust pentru cine (vrea) sã iasã

Expl.: În mozaicul pierdut datând din secolul al XII-lea de la biserica Sfântul Sabin din Piacenza era trasat un labirint care era însoţit de o inscripţie prin care se explica semnificaţia sa negativã, comparându-l cu lumea: largã pentru cei care intrã, dar îngustã pentru cei care încearcã sã se elibereze de vicii pentru a ieşi din el. Hunc mundum tipice laberinthus denotat iste /intranti largus, redeunti set nimis artus /sic mundo captus, viciorum mole gravatus /vix valet ad vite doctrinam quisque redire.” – Acest labirint descrie clar aceastã lume/ larg pentru cine intrã, dar prea îngust pentru cine (vrea) sã iasã, / astfel prins (de cãtre lucrurile) lumeşti, însemnat de greutatea viciilor, / cu mare greutate fiecare are forţa sã se întoarcã la doctrina vieţii.

 

„aqua fons vitae”

Trad.: apa, izvorul vieţii [Apocalipsa 21,6]

 

Ziua a doua Completa

 

„Mane, Tekel, Fares”

Expl.: [Daniel 5,25] Aceasta este o trimitere la episodul ospãţului lui Belșațar sau al scrierii pe perete din Biblie. Belșațar dã un mare banchet la care bea din cupele de aur furate din templul Ierusalimului de către tatăl său, regele Nabonid. În timpul petrecerii apare o mânã fãrã trup care scrie pe perete cuvintele citate mai sus. Înspãimântat, Belșațar îşi cheamã înţelepţii, dar nimeni nu poate descifra cuvintele misterioase. Regina îl sfãtuieşte atunci sã trimitã dupã Daniel care era renumit pentru înţelepciunea sa. Daniel îi reaminteşte lui Belșațar cã atunci când tatãl sãu Nabonid, regele Babilonului, a devenit arogant, el a fost rãsturnat pânã a învãţat cã Dumnezeu este stãpân peste lume. Şi Belșațar îl blasfemiase pe Dumnezeu, astfel cã Dumnezeu a trimis aceastã mânã. Daniel citeşte apoi şi interpreteazã mesajul: Mane (Dumnezeu a numărat zilele regatului tău și i-a pus capăt), Tekel (l-a cântărit și l-a găsit ușor), Fares (a împărțit regatul tău și l-a dat mezilor și perșilor). În aceeaşi noapte, Belșațar este ucis în somn şi regatul lui îi revine lui Darius, medul.

 

„Secretum finis Africae…”

 

Trad.: Secretul sfârşitului Africii…

 

„graecum est, non legitur”

Trad.: E greceşte, nu se citeşte [nu ştiu/pot sã îl citesc]

Expl.: Aceasta e nota pe care în Evul Mediu o scriau traducãtorii atunci când într-un text în latinã apãrea un citat în greacã pe care nu ştiau sã îl traducã

 

Ziua a doua Noaptea

 

„Apocalypsis Iesu Christi”

Trad.: Apocalipsa lui Iisus Christos [Apocalipsa 1,1]

 

“Super thronos viginti quatuor”

Trad.: Pe tronuri, douãzeci şi patru [de bâtrâni respectaţi] [Apocalipsa 4,4]

 

“Nomen illi mors”

Trad.: … numele celui ce şedea pe el era Moartea [Apocalipsa 6,8]

 

“Obscuratus est sol et aer”

Trad.: şi soarele şi vãzduhul s-au întunecat [Apocalipsa 9,2]

 

“Facta est grando et ignis”

Trad.: şi s-a pornit grindinã şi foc (amestecat cu sânge şi au cãzut pe pãmânt) [Apocalipsa 8,7]

 

„In diebus illis”

Trad.: în acele zile (Ci, în zilele când va grãi al şaptelea înger) [Apocalipsa 10,7]

 

„Primogenitus mortuorum”

Trad.: Cel întâi-nãscut din morţi [Apocalipsa 1,5]

Expl.: Nu se referã la Adam, ci la Iisus: “Şi de la Iisus Hristos, Martorul cel credincios, Cel întâi-nãscut din morţi şi Domnul împãraţilor pãmântului.”

 

“Cecidit de caelo stella magna”

Trad.: (Şi a trâmbiţat al treilea înger) şi a cãzut din cer o stea uriaşã (arzând ca o fãclie, şi a cãzut peste a treia parte din râuri şi peste izvoarele apelor) [Apocalipsa 8,10]

 

„Equus albus”

Trad.: (Şi m-am uitat şi, iatã,) un cal alb, (şi cel care şedea pe el avea un arc; şi i s-a dat lui cununã şi a pornit ca un biruitor sã biruiascã) [Apocalipsa 6,2]

 

„Gratia vobis et pax”

Trad.: Har vouã şi pace (de la Cel ce este şi Cel ce era şi Cel ce vine de la cele şapte duhuri care sunt înaintea scaunului Lui) [Apocalipsa 1,4]

 

“Tertia pars terrae combusta est”

Trad.: şi a ars din pãmânt a treia parte [Apocalipsa 8,7]

 

„De aspectibus”

Trad.: Imaginile

 

„oculi ad legendum”

Trad.: ochi pentru citire

 

„Tabulae”

Trad.: Tabele (astronomice)

 

„De oculis”

Trad.: Ochii

 

„De radiis stellatis”

Trad.: Razele stelelor

 

„De bestiis”

Trad.: Bestiar [Antologie medievală de fabule sau de povestiri alegorice cu animale]

 

„Liber monstruorum de diversis generibus”

Trad.: Carte despre monştri de diverse feluri

 

„Requiescat a laboribus suis”

Trad.: (Şi am auzit un glas din cer, zicând: Scrie: Fericiţi cei morţi, cei ce de acum mor întru Domnul! Da, grãieşte Duhul,) odihneascã-se de ostenelile lor (, cãci faptele lor vin cu ei) [Apocalipsa 14,13]

 

„Mulier amicta sole”

Trad.: (Şi s-a arãtat din cer un semn mare:) O femeie înveşmântatã cu soarele (, şi luna era sub picioarele ei, şi pe cap purta cununã din douãsprezece stele.) [Apocalipsa 12,1]

 

„Super thronos viginti quatuor”

Trad.: (Şi douãzeci şi patru de scaune înconjurau tronul,) şi pe scaune douãzeci şi patru de bãtrâni (, şezând, îmbrãcaţi în haine albe şi purtând pe capetele lor cununi de aur) [Apocalipsa 4,4]
Ziua a treia Tertia

„Quinti Sereni de medicamentis”

Trad.: Medicamentele, (autor) Quintus Serenus

 

“Phaenomena”

Trad.: Fenomenele

 

„Liber Aesopi de natura animalium”

Trad.: Cartea lui Esop despre natura animalelor

 

„Liber Aethici peronymi de cosmographia”

Trad.: Cartea lui Etico peronimo despre cosmografie

 

“Libri tres quos Arculphus episcopus adamnano escipiente de locis sanctis ultramarinis designavit conscribendos”

Trad.: Trei cãrţi pe care episcopul Arcolf le-a menţionat (şi apoi) le-a compus cu inimã statornicã, cu intenţia locurilor sfinte din strãinãtate

 

“Libellus Q. Iulii Hilarionis de origine mundi”

Trad.: Cãrţulia lui Iuliu Ilariu Cvintul despre originea lumii

 

“Solini Polyshistor de situ orbis terrarum et mirabilibus”

Trad.: (Cartea) lui Solin Polistor despre locul (în care se gãseşte) circumferinţa pãmãntului şi despre minuni

 

„Almagesthus”

Trad.: Almageste [o importantă lucrare de astronomie redactată prin anul 150 de Claudiu Ptolomeu și care peste o mie de ani a constituit baza cunoștințelor astronomice ale lumii islamice și europene.]

 

“Sic et non”

Trad.: Da şi nu (1122-23)

Expl.: Cartea filosofului francez Peter Abélard (1079 – 21 aprilie 1142) în care adevãrurile credinţei sunt supuse unei analize raţionale. În lucrare, Abélard pune laolaltã multe citate ale Sfinţilor Pãrinţi, în aprenţã contradictorii. În Prolog, Abélard stabileşte un set de reguli pentru a putea reconcilia aceste contradicţii, iar cea mai importantã dintre acestea este observarea multiplelor semnificaţii pe care un cuvânt le poate avea.

 

Ziua a treia Nona

 

„Verbigrazia”

Trad.: de exemplu

 

„quod enim laicale ruditate turgescit non habet effectum nisi fortuito”

Trad.: Într-adevãr, cea ce rãsare din  ignoranţa laicilor nu duce la niciun rezultat, decât întâmplãtor.

 

„sed opera sapientiae certa lege vallantur et in fine debitum efficaciter diriguntur”

Trad.: Dar opera de ştiinţã, prin siguranţã legii (naturale) e întãritã şi direcţionatã în cel mai potrivit mod cãtre finalitate.

 

“Secretum finis Africae manus supra idolum age primum et septimum de quatuor.”

Trad.: secretul sfârşitului Africii: mâna deasupra imaginii acţioneazã asupra primului şi asupra celui de-al şaptelea din patru

 

Ziua a treia Vesper

 

„Practica officii inquisitionis heretice pravitatis”

Trad.: Desfãşurarea activitãţii inchiziţionale [în cercetarea] perversiunii eretice

Expl.: Publicatã în 1323; acţiunea acestui roman e situatã la sfârşitul lui noiembrie 1327

 

„Mirabilia”

Trad.: minuni

 

„hic lapis gerit in se similitudinem coeli”

Trad.: aceastã piatrã poartã în sine o asemãnare cu cerul

 

„Omnes enim causae effectuum naturalium dantur per lineas, angulos et figuras. Aliter enim imposibile est scire propter quid in illis”

Trad.: Într-adevăr toate efectele cauzelor naturale se stabilesc prin linii, unghiuri şi structuri geometrice regulate. Alte cauze, într-adevăr, nu se pot stabili, tocmai din aceastã cauzã.

 

Ziua a treia Dupã completa

 

„Penitentiam agite, appropinquabit enim regnum coelorum” [Matei 4,17]

Trad.: (De atunci a început Iisus sã propovãduiascã şi sã spunã:) Pocãiţi-vã, cãci s-a apropiat Împãrãţia cerurilor.

Expl.: Aceastã expresie a fost foarte folositã de mişcarea dulcinianã cãreia i-a pus bazele Gerard Segarelli (1240–1300) în secolul al XIII-lea şi care a fost numitã dupã discipolul Fra Dolcino.

 

„de hoc satis”

Trad.: Despre aceasta (am vorbit) suficient.

 

„Pulchra enim sunt ubera quae paululum supereminent et tument modice, nec fluitantia licenter, sed leniter restricta, repressa sed non depressa…”

Trad.: Într-adevãr sunt frumoşi sânii care ies uşor în afarã şi se umflã moderat, care nu se unduiesc licenţios, ci sunt strânşi suav [în haine], ascunşi, dar nu striviţi…

Expl.: preferinţa pentru sânii mici e în concordanţã cu idealul de frumuseţe al Evului Mediu

 

„Historia fratris Dulcini heresiarche”

Trad.: Istoria ereziarchului frate Dolcino

Expl.: Scrisã de Bernardo Gui în 1316.

 

“In nomine Domini amen. Hec est quedam condemnatio corporalis et sententia condemnationis corporalis lata, data et in hiis scriptis sententialiter pronumptiata et promulgata…”

Trad.: În numele Domnului amin. Aceasta este o condamnare a corpului şi o sentinţã a condamnãrii corporale: adusã, impusã şi, în acest decret,  pe scurt declaratã şi fãcutã publicã…

 

“Johannem vocatum fratrem Micchaelem Iacobi, de comitatu Sancti Frediani, hominem male condictionis, et pessime conversationis, vite et fame, hereticum et heretica labe pollutum et contra fidem catolicam credentem et affirmantem … Deum pre oculis non habendo sed potius humani generis inimicum, scienter, studiose, appensate, nequiter et animo et intentione exercendi hereticam pravitatem stetit et conversatus fuit cum Fraticellis, vocatis Fraticellis della povera vita hereticis et scismaticis et eorum pravam sectam et heresim secutus fuit et sequitur contra fidem catolicam… et accessit ad dictam civitatem Florentie et in locis publicis dicte civitatis in dicta inquisitione contentis, credidit, tenuit et pertinaciter affirmavit ore et corde… quod Christus redentor noster non habuit rem aliquam in proprio vel comuni sed habuit a quibuscumque rebus quas sacra scriptura eum habuisse testatur, tantum simplicem facti usum.”

Trad.: Ioan numit Mihai Iacob, din comitatul Sfântului Fredian, bãrbat de rea condiţie şi de conversaţie, viaţã şi faimã foarte proaste, eretic şi pãtat cu pata ereziei, care crede şi afirmã împotriva credinţei catolice… neavându-l pe Dumnezeu în faţã ochilor, ci mai degrabã pe duşmanul omenirii [diavolul], conştient, intenţionat, cu patimã şi cu rãutate atât în inimã, cât şi în intenţie, a practicat perversiunea ereticã şi a locuit cu fratricelli [cãlugãraşii], numiţi fratricellii vieţii sãrace, eretici şi schismatici, şi a urmat secta lor perversã şi (încã) o mai urmeazã  împotriva credinţei catolice… şi a intrat în numita cetate a Florenţei şi în locurile publice ale numitei cetãţi a afirmat cele incluse în inchiziţia menţionatã a crezut, a susţinut şi a afirmat cu încãpãţânare din gurã şi din inimã cã mântuitorul nostru Christos nu a posedat nimic în proprietate, nici în comun, ci a avut doar folosinţa simplã în fapt a tuturor lucrurilor pe care sfânta scripturã atestã cã le-a posedat.

 

„Costat nobis etiam ex predictis et ex dicta sententia lata per dictum dominum episcopum florentinum, dictum Johannem fore hereticum, nolle se tantis herroribus et heresi corrigere et hemendare, et se ad rectam viam fidei dirigere, habentes dictum Johannem pro irreducibili, pertinace et hostinato in dictis suis sceleribus et herroribus perversis valeat gloriari, et ut eius pena aliis transeat in exemplum; idcirco, dictum Johannem vocatum fratrem Micchaelem hereticum et scismaticum quod ducatur ad locum iustitie consuetum, et ibidem igne et flammis igneis accensis concremetur et comburatur, ita quod penitus moriatur et anima a corpore separetur.”

Trad.: Ne e de asemenea evident pe lângã cele afirmate anterior şi menţionata sentinţã datã de numitul episcop de Florenţa, cã numitul Ioan este ereziarh, cã nu doreşte sã se corecteze şi  sã se cureţe de atâtea greşeli şi erezii şi sã se converteascã la calea dreaptã a credinţei, considerându-l pe numitul Ioan ireductibil, persistent şi încăpăţânat în menţionatele lui erori perverse, ca însuşi Ioan sã nu încerce sã se fãleascã cu repetatele-i crimele şi greşeli perverse, şi pentru ca pedeapsa lui sã fie exemplu celorlalţi, prin urmare sã fie dus numitul Ioan, zis fratele Mihai, ereziarh şi schismatic, la locul obişnuit al judecãţii şi chiar acolo sã fie ars şi pârjolit cu foc şi cu flãcãri de foc aţâţate, în aşa fel încât sã moarã complet şi sufletul sãu sã fie separat de corp

Expl.: Morfologia, sintaxa şi ortografia textului latinesc sunt destul de îndepãrtate de exigenţele latinii clasice. Acest proces de erezie este preluat integral dintr-un text din secolul XIV, cum aratã volumul Eseuri despre Numele Trandafirului de  Renato Giovannoli (editor), Barcelona, Lumen, 1987.

 

„Per Dominum moriemur”

Trad.: vom muri prin Domnul

 

„Credo … Te Deum”

Trad.: Cred… Tu, Doamne

 

„Hibernia”

Trad.: Irlanda

 

“De te fabula narratur”

Trad.: povestea vorbeşte despre tine

Expl.: citatul reprezinta versul 69 din prima carte a satirelor lui Horaţiu (poet roman, n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma). Subiectul mai general este avariţia şi dupã ce i-a pictat o imagine sumbra avarului comparându-l cu Tantal, Horaţiu exclamã „Quid rides? Mutato nomine, de te fabula narratur” care s-ar traduce „De ce râzi? Schimbã numele şi fabula ar fi despre tine”

 

“Mulier amicta sole … mulier”

Trad.: O femeie înveşmântatã cu soarele… femeie

Expl.: Şi s-a arãtat din cer un semn mare: O femeie înveşmântatã cu soarele, şi luna era sub picioarele ei, şi pe cap purta cununã din douãsprezece stele. [Apocalipsa 12,1]

 

„muliebri”

Trad.: feminin

 

“Vade retro!”

Trad.: îndepârteazã-te

 

“vis appetitiva”
Trad.: forţa apetitivã

Expl.: un termen folosit pentru a descrie dorinţele cuiva, dintr-o teorie psihologicã veche

 

“valde bona”
Trad.: foarte atrãgãtoare

 

“terribilis ut castrorum acies ordinata”
Trad.: ca şi oastea în rãzboi temutã [Cântarea Cântãrilor 6,4; 6,10]

Expl.: Se laudã frumuseţea miresei: „10. Cine-i aceasta, ziceau ele, care ca zarea strãluceşte şi ca luna-i de frumoasã, ca soarele-i de luminoasã şi ca oastea de rãzboi temutã?”

“Pulchra sunt ubera quae paululum supereminent et tument modice.”

Trad.: Frumoşi sunt sânii care ies puţin în afarã şi se umflã moderat.
„O sidus clarum puellarum … o porta clausa, fons hortorum, cella custos unguentorum, cella pigmentaria!”

Trad.: O stea luminoasã printre fecioare… o poartã impenetrabilã, fântânã în grãdinã, camerã care pãzeşte esenţe fine, camerã parfumatã!

 

„Oh, langueo … causa languoris video nec caveo!”

Trad.: Oh, sunt slab [voinţa mea e slabã]… şi vãd cauza slãbiciunii mele şi n-o evit!

 

“…et cuncta erant bona”

Trad.: şi totul era plãcut

 

„omnis ergo figura tanto evidentius veritatem demonstrat quanto apertius per dissimilem similitudinem figuram se esse et non veritatem probat”

Trad.: Cu cât o metaforã se referã la adevãr, cu atât mai mult se dovedeşte deschis prin similitudine deosebitã cã este o metaforã şi nu adevãrul

 

„omne animal triste post coitum”

Trad.: orice animal e trist dupã coit

 

„naturaliter”

Trad.: natural, spontan

 

Ziua a patra Laudi

 

„nihil sequitur geminis ex particularibus unquam”

Trad.: nimic nu rezultã din douã enunţuri particulare

Expl.: Aceasta este o regulã a logicii aristotelice, numitã regula cantitãţii: cel puţin una dintre cele douã premise trebuie sã fie un enunţ general. De pildã, din premisele „Unele mamifere trãiesc în apã” şi „Unele animale, care trãiesc pe uscat, sunt mamifere” nu se poate alcãtui un silogism.

 

„ergo“

Trad.: În consecinţã, aşadar

 

“aut semel aut iterum medium generaliter esto”

Trad.: Ori o datã ori de douã ori [în ambele premise] la mijloc [termenul median] sã fie general.

Expl.: Aceasta este o regulã a logicii aristotelice. Termenul median trebuie sã fie luat ca universal în cel puţin una dintre premise. De pildã, „Orice metal e greu” şi „Aceastã substanţã e grea” „Aşadar aceastã substanţã e un metal”. Dar termenul median „greu” nu e universal în niciuna dintre premise, deci silogismul nu e valid.

 

“Darii”

Trad.: (textual) al lui Darius

Expl.: Aceasta este denumirea unui tip de silogism. În Evul Mediu, în studiul logicii aristotelice au fost codificate toate cazurile posibile de silogism. Fiecare dintre cele trei enunţuri care compun un silogism (premisa majorã, premisa minorã şi concluzia) poate fi de patru feluri (universalã afirmativã, universalã negativã, particularã afirmativã şi particularã negativã) şi fiecare dintre aceste tipuri e indicat de câte o vacalã (a, e, i, o). Aşadar fiecare tip de silogism putea fi indicat printr-o succesiune de trei vocale (în cazul nostru, aii) şi pentru a ţine minte mai bine diferitele forme şi clasificãrile lor ulterioare (figurile si termeni la care face referire Guglielmo) se foloseau cuvinte care conţineau tocmai cele trei vocale trebuincioase – în cazu nostru, Darii.

 

„datura stramonium”

Trad.: Ciumăfaie

Expl.: Ciumăfaia (Datura stramonium) este o specie de plante toxice, cu proprietãţi narcotice, sedative şi halucinogene, cunoscutã şi sub denumirea de “iarba diavolului”. În cultura americană este folosită de mii de ani ca plantă medicinală, ca de exemplu cu fumul de la frunze uscate de ciumăfaie se alinau crizele de astm. Era folosită și ca stupefiant de preoții Zuni din America de Nord la slujbele religioase cu scopul de a putea lua contactul cu zeii sau la identificarea hoților. Planta este adusă în Europa ca să servească la prepararea alifiilor pentru vrăjitoare. Ea mai era folosită în Europa ca afrodiziac, iar în China și Peru se punea în bere. În prezent se folosește datorită florilor frumoase ca plantă de ornament, find frecvent confundată cu Brugmansia. Toate părțile plantei in special semințele maronii-negre sunt toxice.

 

“belladonna”

Trad.: Mătrăgună. Mai este denumită și beladonă, doamna-codrului sau doamnă-mare, cireașa-lupului, iarba codrului sau țilidonie.

Expl.: În prezent nu se mai utilizează în medicina populară din cauza toxicității neobișnuit de mari.

 

“Cicuta”

Trad.: cucutã

Expl.: Conium maculatum, (Cucuta) este o plantă erbacee otrăvitoare din familia umbeliferelor, cu miros caracteristic, întrebuințată ca medicament. Denumiri populare: dudău, buciniș. Condamnații la moarte, în antichitate, ca de exemplu filozoful grec Socrate, au fost omorâți cu un extract (fiertură) din fructele sau rădăcina plantei.

 

„angostura pseudo ferruginea”

Trad.: falsa angostura

Expl.: Un arbust care conţine stricninã şi o substanţã alcalinã care poate provoca o maladie asemãnãtoare tetanosului.

 

“nux vomica”

Trad.: nucã vomica

Expl.: Copacul de stricninã sau nuca otrãvitã este o sursã impoartantã de stricninã şi de brucine. Aceşti alcaloizi sunt extrem de amari şi foarte toxici şi se gãsesc în seminţe, flori uscate şi în scoarţã. Deşi nux vomica este propusã de medicina alternativã drept tratament al multor boli, nu existã dovezi clare care sã îi ateste eficacitatea.

 

Ziua a patra Prima

 

„Benedicite”
Trad.: (textual) binecuvântaţi

Expl.: Benedicite (sau Benedicite, omnia opera Domini ori Un cântec al Creaţiei) este o cântare care se foloseşte în liturghia catolicã, anglicanã şi lutheranã. Textul reprezintã versurile 35–65 sau 35–66 ale Cântecului Celor Trei Copii. În tradiţia catolicã se cântã în semn de mulţumire dupã slujbã. Pasaje biblice din Cartea lui Daniel [Daniel 3, 57-88 şi 56] si Psalmul 148 formeazã nucleul cântãrii.

 

„Ad mulieres pauperes in villulis”

Trad.: pentru femeile sãrace din sate

 

„peccant enim mortaliter, cum peccant cum quocumque laico, mortalius vero quando cum Clerico in sacris ordinibus constituto, maxime vero quando cum Religioso mondo mortuo”

Trad.: comit într-adevãr un pãcat mortal când pãcãtuiesc cu un laic oarecare; comit un pãcat si mai mortal când pãcãtuiesc cu un cleric care a depus jurãmântul, dar cel mai mult pãcãtuiesc când comit pãcatul cu un religios care pentru lume [e ca şi] mort

 

„Kyrie”

Trad.: Kyrios sau kurios (greaca veche: κύριος) este un cuvânt grecesc care e tradus în mod curent ca „domn” sau „stãpân”. Într-un context religios, e uneori tradus „Dumnezeu”.

Expl.: Kyrie este numele unei rugãciuni importante din liturghia creştinã. În varianta sa completã „Kyrie, eleison” ea s-a pãstrat şi la Roma (chiar dupã traducerea slujbei din greacã în latinã) şi s-ar traduce „Doamne, miluieşte!”

 

Ziua a patra Tertia

 

„actus appetiti sensitivi in quantum habent trasmutationem corporalem annexam, passiones dicuntur, non autem actus voluntatis.”

Trad.: Unui act al apetitului senzitiv care comportã o transmutare corporalã i se spune „pasiune”, nu doar „act al voinţei”

 

„appetitus tendit in appetibile realiter consequendum ut sit ibi finis motus.”

Trad.: Dorinţa cautã lucrul dorit crezând cu motiv cã astfel dorinţa sa se va stinge.

 

„amor facit quod ipsas res quae amantur, amanti aliquo modo uniantur, et amor est magis cognitivus quam cognitio.”

Trad.: Dragostea face [ca] insãşi lucrurile iubite sã fie unite într-un fel celui iubit şi dragostea e mai cognitivã decât cunoaşterea.

Expl.: ultimele trei citate îi aparţin lui Toma de Aquino (n. cca. 1225, Aquino, Regatul Siciliei – d. 7 martie 1274, Mănăstirea Fossanova, Statul Papal, azi comuna Priverno, Italia). Eco îi cunoştea foarte bine opera. Citatele de mai sus sunt extrase din cartea De spe (Despre speranţã) a lui Toma de Aquino.

 

„intus et in cute”

Trad.: în şi pe sub piele

Expl.: Aceasta e o expresie latineascã care se referã la un emistih al lui Aulo Persio Flacco (Satire, III, 30) folositã pentru a indica o cunoaştere profundã a unei persoane şi, generalizând, cunoaşterea temeinicã a unei materii sau a unei chestiuni.

 

„principium contentionis”

Trad.: sursa concurenţei

 

„consortium in amato”

Trad.: pãrtaş la fiinţa iubitã

 

„Nomi Divini”

Trad.: Numele divine

Expl.: Carte atribuitã lui Dionisie Areopagitul, discipolul Sfântului Pavel şi primul episcop al Atenei în care se încearcã demonstrarea faptului cã nu e posibilã cunoaştere ştiinţelor spirituale – şi cu atât mai puţin a lui Dumnezeu – pornind de la lumea simţurilor. Acum se crede cã ar fi, de fapt, un fals din secolul al V-lea.

 

„geloso propter multum amorem quem habet ad existentia”

Trad.: din cauza marii iubirii pe care el o nutreşte pentru fiinţã

Expl.: În Summa Theologica (scrisã 1265–1274), cea mai cunoscutã scriere a lui Toma de Aquino, gãsim citatul „Sed contra est quod Dionysius dicit, IV cap. de Div. Nom., quod Deus appellatur Zelotes propter multum amorem quem habet ad existentia.” [Iª-IIae q. 28 a. 4 s. c.] Acest citat este inclus în  a doua parte a tratatului care vorbeşte despre pasiuni. În traducere aproximativã: Scrie Dionis cã „Dumnezeu este numit fanatic [sau gelos] din cauza marii iubiri pe care le-o poartã creaturilor existente”.

 

„motus in amantum”

Trad.: atenţie faţã de cel iubit

 

„agnus … agnoscit”

Trad.: miel… recunoaşte

Expl,: Aceastã afirmaţie, ca şi cele care îi urmeazã, sunt în concordanţã cu teoria „nominalistã” a filosofilor medievali conform cãreia denumirile lucrurilor sunt derivate din caracteristicile lor.

 

„ovis … ab oblatione”

Trad.: oi… din ofertã

 

“canes”

Trad.: câine

 

„canor”

Trad.: cântec

 

“vituli”

Trad.: pulpe

 

„viriditas … virgo”
Trad.: vigoare… virginã

Expl.: Trasarea acestor etimologii (reale sau fictive) e bazatã pe lucrarea lui Isidor din Sevilla (n. cca. 560, Cartagena, Spania — d. 4 aprilie 636, Sevilla, Spania), Etymologiae. Aceastã primã enciclopedie a culturii occidentale în 20 de cărți și 448 de capitole (adică vreo 100.000 de cuvinte) cuprindea întreaga cunoaștere profană și religioasă a timpului. Prin intermediul ei, Isidor din Sevilla a reuşit sã salvgardeze moștenirea intelectualã a culturii antice pentru generațiile viitoare. Principiul cãlãuzitor în Etymologiae este convingerea cã analiza unui cuvânt permite descoperirea adevărului despre semnificația acelui cuvânt.

“Secretum finis Africae manus supra idolum age primum et septimum de quatuor.”
Trad.: Secretul sfârşitului Africii: mâna deasupra imaginii acţioneazã asupra primului şi asupra celui de-al şaptelea din patru
Ziua a patra Sexta
„Corona regni de manu Dei”

Trad.: Coroana împãrãţiei, din mâna lui Dumnezeu

Expl.: Hildebrand era numele cetățenesc al Papei Grigore al VII-lea (papã între 1073-1085). Papa Grigore al VII-lea a decretat supremaţia papei în faţa regilor şi al împãratului. Acest simbol trebuia sã arate cã papa, prin harul divin, era conducãtorul legitim al tuturor regatelor, pe care el apoi le dãdea în administrare tuturor regilor şi principilor. Aceste tendinţe de centralizare puternicã a Bisericii Catolice sub Papa Grigore al VII-lea au dus la reînvierea contradicției „Papa sau Împăratul (catolico-german)”. Împarații, care ajungeau în „Orașul Sfânt” doar ocazional, nu voiau să renunțe la privilegiul numirii episcopilor (mai ales la nord de Alpi, în zona germanică a Sfântului Imperiu) și căutau deci să se impună in fața papilor. Astfel, s-a întâmplat și în timpul lui Grigore al VII-lea. Prin urmare, Papa a intrat în conflict cu împăratul Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman în chestiunea acordării investiturii episcopilor germani, iar în urma acestui conflict împăratul l-a demis pe Papă la Worms în anul 1076. Excomunicat evident, la rândul său, de Papa Grigore al VII-lea, Henric al IV-lea a fost nevoit să se umilească, așteptând ridicarea excomunicării sale timp de trei zile, în localitatea italiană Canossa (până la 21 ianuarie 1077). Locul a devenit astfel celebru în istorie.

 

„Diadema imperii de manu Petri”

Trad.: Diadema imperiului din mâna lui Petru

 

„taxae sacrae poenitentiariae”

Trad.: impozite sacre pe penitenţe

„Cum venerabiles”

Trad.: Când venerabilii

Expl.: Acesta pare a fi titlul unei cãrţi scrise de Papa Ioan al XXII-lea.

 

Ziua a patra Completa

 

„Cave basilischium! The rex of serpenti” etc (bombãnelile lui Salvatore)

Trad.: Fii atent la basilic! Regele şerpilor, atât de plin de venin cã strãluceşte cu totul pe dinafarã! Ce spun eu, veninul; chiar şi duhoarea iese şi te omoarã! Te otrãveşte… şi are pete negre pe spate, şi un cap ca de cocoş şi merge pe jumate ridicat deasupra pãmântului şi pe jumãtate pe pãmânt ca alţi şerpi. Şi  omoarã nevãstuica…

Oc! Un animal foarte mic, doar cu puţin mai lung decãt un şobolan care mai e numit şi guzgan de mosc. Şi astfel şarpele şi broasca ţestoasã. Şi când o muşcã, nevãstuica se duce repede la chimenul dulce sau la [alte ierburi] şi le mestecã şi se întoarce la luptã. Şi se zice cã iese prin ochi, dar cei mai mulţi cred cã nu-i aşa.

 

Ziua a patra Dupã Completa

 

„Historia anglorum”

Trad.: Istoria englezilor

 

„De aedificatione templi, De tabernaculo, De temporibus et computo et chronica et circuli Dyonisi, Ortographia, De ratione metrorum, Vita Sancti Cuthberti, Ars metrica…”

Trad.: Cum se construieşte un templu, Tabernaculul, Timpurile şi calcularea şi cronica cercului lui Dionis, Ortografia, Calculul mãsurilor, Viaţa Sfântului Cubert, Arta mãsurãrii…

 

“De rhetorica cognatione, Locorum rhetoricorum distinctio”

Trad.: Asemãnãrile retoricii, Ornamentul locurilor retorice

 

„Hisperica … famina”

Trad.: Vestice… oraţiuni

Expl.: Titlul unui poem irlandez anonim de la finalul secolului al VI-lea.

 

“Hoc spumans mundanas obvallat Pelagus oras terrestres amniosis fluctibus cudit margines. Saxeas undosis molibus irruit avionias. Infima bomboso vertice miscet glareas asprifero spergit spumas sulco, sonoreis frequenter quatitur flabris…”

Trad.: Aceastã mare înspumatã încinge limitele universale/ (şi) bate cu curenţi asemãnãtori şi rapizi marginile tereste. / Se azvârle asupra insulelor izolate şi neospitaliere cu forţa valurilor, / mãturã plajele…

 

“Primitus pantorum procerum poematorum pio potissimum paternoque presertim privilegio panegiricum poemataque passim prosatori sub polo promulgatas…”

Trad.: Mai întâi, dintre toate lungile poeme, [haideţi sã îi cântãm] Creatorului cu cele mai pioase şi  mai ales cu privilegiu patern special, un panegiric şi poeziile scrise oriunde sub steaua polarã

 

„Georgiche … Epitomi”

Trad.: Georgicele… Epitomi

Expl.: Georgicele reprezintã un poem scris de poetul Virgiliu în secolul I. Epitomile sunt cãrţi de istorie scrise de Virgiliu din Tolosa, un gramatician din secolul VI.

 

„ignis, coquihabin (quia incocta coquendi habet dictionem), ardo, calax ex calore, fragon ex fragore flammae, rusin de rubore, fumaton, ustrax de urendo, vitius quia pene mortua membra suo vivificat, siluleus, quod de silice siliat, unde et silex non recte dicitur, nisi ex quia scintilla silit. E aeneon, de Aenea deo, qui in eo habitat, sive a quo elementis flatus fertur.”

Trad.: Foc, coacere (de vreme ce are deja în starea necoaptã înclinaţie spre ardere); ardoare; calax de la cãldurã; fragon de la trosniturile flãcãrii; roşu de la culoarea roşie; afumãtor, ustrax pentru cã arde; seducţie pentru cã prin a sa [seducţie] reînvie mãdularele aproape moarte; pietros, pentru cã iese din piatrã, din care cauzã nici cremenea nu e denumitã corect, decât dacã se naşte din scânteia [generatã de piatrã] tot piatrã; si eneo de la zeul Aeneas, care locuieşte în el, sau de cãtre care este dus sufletul cãtre elemente

 

„Ego”

Trad.: eu

Expl.: În latinã nu existã vocativul pentru ego.

 

„cantamen, collamen, gongelamen, stemiamen, plasmamen, sonerus, alboreus, gaudifluus, glaucicomus…”

Trad.: vrajã, …

Expl.: sunt incantaţii într-o limbã incertã care aduce oarecum a latinã

 

„in nomine patris et filiae”

Trad.: în numele tatãlui şi al fiicei

 

„Hiberni … Hibernia … Apocalypsis”

Trad.: Irlandezi… Irlanda… Apocalipsa

 

„Thule”

Expl.: Numele unei insule misterioase care se presupunea cã ar marca hotarul nordic al lumii locuite

 

„Fons Adae”

Trad.: fântâna lui Adam

Expl.: paradisul terestru

 

„mulier amicta sole”

Trad.: O femeie înveşmântatã cu soarele

Expl.: Şi s-a arãtat din cer un semn mare: O femeie înveşmântatã cu soarele, şi luna era sub picioarele ei, şi pe cap purta cununã din douãsprezece stele. [Apocalipsa 12,1]

 

„Yspania … Hibernia”

Trad.: Spania… Irlanda

 

„Magius, Facundus”

Trad.: Mare, Elocvent

 

„Leones … hic sunt leones”

Trad.: Lei… aici sunt lei

Expl.: Se obişnuia sã se scrie aceastã expresie pe hãrţile antice, în regiunile încã neexplorate. Dacã nu pãtrunsese nimeni acolo, înseamnã cã era periculos sã te aventurezi acolo, deci erau zone bântuite de lei (şi alte dihãnii prin extensie). Expresia se aplicã prin transfer şi tuturor argumentelor despre care nu se ştie nimic (sau despre care nu trebuie sã se ştie nimic)

 

„De aspectibus”

Trad.: Cartea opticii

Expl.: În latinã De Aspectibus sau Perspectiva (arabã: Kitāb al-Manāẓir‎ (كتاب المناظر) este un tratat în şapte volume despre opticã şi alte domenii de studiu compus de cãrturarul arab medieval Ibn al-Haytham, cunoscut în Vest ca Alhazen (965– c. 1040 d.Chr).

 

„fons paradisi”

Trad.: izvorul paradisului

 

„Auctoritas”

Trad.: autoritate

Expl.: În Roma anticã, auctoritas denumea nivelul general de prestigiu de care se bucura o persoanã în societatea romanã şi, prin urmare, şi la puterea, influenţa şi abilitatea sa de a îşi atrage sprijin. Auctoritas nu se limita însã doar la sfera politicã, avea un conţinut bogat şi simboliza misterioasa „putere de comandã” a figurilor eroilor romani.

 

„Super thronos viginti quatuor”

Trad.: (Şi douãzeci şi patru de scaune înconjurau tronul,) şi pe scaune douãzeci şi patru de bãtrâni (, şezând, îmbrãcaţi în haine albe şi purtând pe capetele lor cununi de aur) [Apocalipsa 4,4]
„aurea”

Trad.: de aur

 

„Eidolon”

Trad.: imagine, idol, dublurã, fantomã

Expl.: În literatura greacã anticã, un eidolon (în greceşte, εἴδωλον) e o imagine-spirit a unei persoane care trãieşte sau e moartã; o umbrã sau o fantomã care e aidoma formei umane.

 

„supra speculum”

Trad.: dincolo de oglindã

 

„super speculum”

Trad.: deasupra oglinzii

„Iudaea … Aegyptus”

Trad.: Iudeea… Egipt

 

„Anglia… Germani … Gallia … Hibernia … Roma … Yspania … Leones … Aegyptus … Iudaea … Fons Adae … Acaia”

Trad.: Anglia… Germania… Galia [Franţa]… Irlanda… Roma… Spania… Africa… Egipt… Iudeea… Izvorul lui Adam [Paradisul terestru]… Grecia

 

“quarta Acaiae”

Trad.: a patra camera a Greciei

Expl.: Ahaia este unul dintre cele trei nume date grecilor de Homer în Iliada şi Odiseea. Ahaia denumeşte, în fapt, o anume provincie din sudul Greciei.

 

„Speculum amoris”

Trad.: imaginea dragostei

 

“De te fabula narratur”

Trad.: povestea vorbeşte despre tine

Expl.: citatul reprezinta versul 69 din prima carte a satirelor lui Horaţiu (poet roman, n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma). Subiectul mai general este avariţia şi dupã ce i-a pictat o imagine sumbra avarului comparându-l cu Tantal, Horaţiu exclamã „Quid rides? Mutato nomine, de te fabula narratur” care s-ar traduce „De ce râzi? Schimbã numele şi fabula ar fi despre tine”

 

„qui animam corpori per vitia conturbationesque commiscent, utrinque quod habet utilem ad vitam necessarium demoliuntur, animamque lucidam ac nitidam carnalium voluptatum limo perturbant, et corporis munditiam atque nitorem hac ratione miscentes, inutile hoc ad vitae officia ostendunt.”

Trad.: cele care confundã sufletul prin vicii şi tulburãri, distrug din ambele pãrţi ceea ce e util şi necesar pentru viaţã şi tulburã sufletul luminos şi transparent cu noroiul poftei carnale şi amestecã curãţenia trupului şi strãlucirea sa în acest fel, demonstrând cã aceasta este inutilã pentru sarcinile vieţii

 

„nigra et amara”

Trad.: neagrã şi amarã

 

„Liber continens”

Trad.: Carte despre continenţã

 

„complexio venerea … intentiones”

Trad.: dilemã [boalã] venericã… dorinţe

 

Ziua a patra Noaptea

 

„catus”

Trad.: şiret

 

„De legibus”

Trad.: Despre legi

 

„Super illius specula”

Trad.: Despre imaginile (textual, oglinzile) Lui (reflectãm cu mâhnire)

Expl.: Bulã datã de Papa Ioan al XXII-lea în 1326 pentru eradicarea vrãjitoriei. În aceastã bulã, pedepsele pentru magi şi vrãjitoare sunt identice cu cele date ereticilor: moartea prin spânzurare, arderea cadvrului şi confiscarea bunurilor. Prin termenul “imaginile Lui”, Papa Ioan al XXII-lea se referã la oameni care au fost fãcuţi dupã chipul şi asemãnarea lui Dumnezeu, dar care au decãzut şi aici intervine discuţia diferitelor variante de închinare la diavol.

 

Ziua a cincea Prima

 

„Quorundam exegit”

Trad.: Odatã dat afarã

Expl.: Numele unui decret al Papei Ioan al XXII-lea din 7 octombrie 1317 prin care se pune capãt pentru ordinul franciscan fazei spiritualitãţii. Papa condamna râvna excesivã a unora dintre cãlugãri întru spiritualitate şi aschezã, precum şi idealul tot mai pregnant al sãrãciei radicale. Papa Ioan al XXII-lea fãcea referire şi la ordinele predecesorilor sãi Nicolae al III-lea (Exiit qui seminat, 1279) şi Clement al V-lea (Exivi de paradiso, 1312), avertizând cã ar putea apãrea o nouã disputã legatã de sãrãcie. Cel care a pus în aplicare bula a fost Michele din Cesena care a şi desfiinţat din cauza ei câteva mãnãstiri franciscane.

 

„Ad conditorem canonum”

Trad.: Pentru autorul regulilor

Expl.: Numele unui decret al Papei Ioan al XXII-lea din 8 decembrie 1322 prin care se condamnã propunerile capitulului de la Perugia. Pe 26 martie 1322, Papa Ioan al XXII-lea a eliminat interdicţia de a discuta bula predecesoruui sãu Nicolae al III-lea (Exiit qui seminat din 14 August 1279) care consfinţea cã toate proprietãţile franciscanilor aparţineau în fapt Sfântului Scaun şi cãlugãrii se bucurau numai de folosinţa simplã, trãind de altfel în sãrãcie precum o fãcuse şi Iisus. Experţii angajaţi de papã sã reexamineze ideea sãrãciei nu au putut ajunge la un compromis, dar marea majoritatea nu erau de acord cu ea, pe motiv cã acceptarea sãrãciei ar fi dus automat la o condamnare a dreptului Bisericii de a avea proprietãţi. Dar capitulul ţinut de franciscani la Perugia în mai 1322 ajunsese la concluzia opusã şi anume cã nici Iisus şi nici apostolii nu au posedat nimic. Aceastã bulã Ad conditorem canonum a Papei Ioan al XXII-lea din 8 decembrie 1322 spunea cã „e ridicol sã pretinzi cã orice ou şi orice bucatã de pâine datã şi mâncatã de un cãlugãr îi aparţine papei” şi îi forţã pe franciscani sã accepte proprietatea integralã asupra lucrurior şi nu doar uzufructul. În acest fel, papa dezmenbra structura fictivã care dãdea franciscanilor aparenţa unei vieţi în sãrãcie absolutã, o structurã care îi absolvea pe franciscani de povara moralã a proprietãţii şi le permitea sã practice sãrãcia apostolicã, fãrã neajunsurile sãrãciei reale.

 

„Cum inter nonnullos”

Trad.: Când între mai mulţi

Expl.: Numele unui decret al Papei Ioan al XXII-lea din 12 noiembrie 1323 care declara „greşitã şi ereticã” doctrina spiritualilor cã Iisus şi apostolii nu au avut niciun fel de posesiuni. Controversa legatã de idealul de sãrãciei al ramurei spiritualilor franciscani a avut repercursiuni politice. În 1324 regele german Ludovic Bavarezul s-a plasat de partea spiritualilor şi l-a acuzat pe Papã de erezie. Astfel disputa religioasã a pierdut din importanţa pe mãsurã ce în prim plan a apãrut lupta pentru puterea lumeascã, delimitând drepturile Bisericii şi ale Statului. Urmarea a fost Bula papalã Quia quorundam din 10 noiembrie 1324.

 

„inimicus pacis”

Trad.: duşmanul pãcii

 

„Quia quorundam”

Trad.: De vreme ce odatã

Expl.: Numele unei bule a Papei Ioan al XXII-lea din 10 noiembrie 1324. Prin aceastã bulã sunt combãtute tezele spiritualilor: (1) cã regula şi stilul sãrãciei practicate de spirituali ar fi identice cu cele din Evanghelie; (2) cã aprobarea papei pentru un ordin religios (şi a regulei lui) ar fi o chestiune de credinţã şi de moralã şi nu un simplu aspect de legislaţie şi administraţie bisericeascã. Mai ales prin aceastã a doua obiecţiune, unui papã i se permitea sã modifice legislaţia precedentã sau sã o revoce. Tot prin bula Quia quorundam, Papa Ioan al XXII-lea rãspundea şi acuzaţiilor regelui german Ludovic Bavarezul pe care îl condamna ca eretic.

 

„in bonis nostris”

Trad.: între bunurile noastre

 

„jus poli”

Trad.: drept natural

Expl.: Cu trimitere la filosofia lui William Ockam (c.1280 – c.1349); se referã la drepturile deţinute de la naturã

 

„jus fori”

Trad.: dreptul pieţeii [drept pozitiv], dreptul în fata unui tribunal [principii de drept medieval]

Expl.: Cu trimitere la filosofia lui William Ockam (c.1280 – c.1349); se referã la drepturile care se dobândesc în urma vieţii într-o comunitate-stat.

 

„Exiit qui seminat”

Trad.: Semãnãtorul a plecat

Expl.: Bula a Papei Nicolae al III-lea din 14 august 1279 care consfinţeşte cã toate bunurile franciscanilor aparţin Sfântului Scaun (şi deci Bisericii), în timp ce franciscanii sunt simpli utilizatori ai acestora.

 

Ziua a cincea Tertia

„nomina sunt consequentia rerum”

Trad.: Denumirile sunt consecinţã lucrurilor pe care le semnificã

Expl.: O enunţare a teoriei „nominaliste”, potrivit cãreia denumirile lucrurilor descriu caracteristicile acestora.

 

„nomen”

Trad.: nume

 

„nomos”

Trad.: lege

Expl.: în greceşte, νόμος

 

„nomina”

Trad.: nume

 

„ad placitum”

Trad.: dupã voie

 

Ziua a cincea Sexta

 

„De plantis libri tres”

Trad.: Cele trei cãrţi despre plante

 

„Thesaurus herbarum”

Trad.: Tezaurul ierburilor

 

Ziua a cincea Nona

 

„Sancta Romana”

Trad.: Sfânta Romanã (Bisericã)

Expl.: Bula a Papei Papei Ioan al XXII-lea din 30 decembrie 1317 în care suveranul pontif îi atacã direct pe fraticelli, dar fãrã a îi declara eretici.

 

„in fallo“

Trad.: de vinã

 

„Qui non habet caballum vadat cum pede…“

Trad.: Cel care nu are cal, merge pe jos…

 

„Domini canes”

Trad.: câinii Domnului [Dominicanii]

Expl.: Dominicanii erau consideraţi fraţii docţi (spre deosebire de franciscani) şi prin urmare erau gardienii ortodoxiei catolice – de aceea purtau titlul neinjurios de „câinii (de pazã) ai Domnului”

 

„Salve Regina”

Trad.: Slavã, Reginã

Expl.: Salve Regina, cunoscut şi sub numele de Ave Împãrãteasã Sfântã, este un imn religios dedicat fecioarei Maria

 

„planta Dei pullulans in radice fidei”

Trad.: planta Domnului care rãsare din rãdãcina credinţei

 

„Abigor, pecca pro nobis… Amon, miserere nobis… Samael, liber nos a bono… Belial eleyson… Focalor, in corruptionem meam intende… Haborym, damnamus dominum… Zaebos, anum meum aperies… Leonardo, asperge me spermate tuo et inquinabor…”

Trad.: Abigor, pãcãtuieşte pentru noi… Amon, ai milã de noi… Samael, elibereazã-ne de bine… Belial, ai milã… Focalor, concentreazã-te pe coruperea mea (sufleteascã), Haborym, îl damnãm pe Domnul. Zaebos, deschide-mi anusul, Leonard, stropeşte-mã cu sãmânţã ta şi voi fi pãtat…

Expl.: Abigor e demonul care, în mitologia ebraicã, comandã trupele infernului. Amon e un zeu din Egiptul antic, antropomorf, cu coroanã şi douã pene de şoim. Samael e îngerul morţii, acuzatorul speciei umane. Belial e demonul mai mic doar decât Lucifer care comandã optzeci de armate de demoni. Focalor e demonul care are putere asupra mãrilor, determinã moartea prin înecare şi comandã treizeci de legiuni de demoni. Haborym e demonul incendiilor; are înfãţişarea unui şarpe cu trei capete: una de om, una de reptilã şi una de pisicã. Zaebos, numit mai des Sallos, comandã treizeci de legiuni, e stãpânul mãrii pe furtunã şi cauza dragostei între persoane de sex opus. Leonard e un demon de prim ordin care prezidã asupra magiei negre.

 

„reo confess”

Trad.: care a pledat vinovat

 

„cingulum diaboli”

Trad.: cingãtoarea diavolului

 

Ziua a şasea Matutini

 

„Sederunt principes et adversus me loquebantur, iniqui. Persecuti sunt me. Adjuva me, Domine, Deus meus salvum me fac propter magnam misericordiam tuam”

Trad.: Prinţii s-au aşezat şi au vorbit împotriva mea [Psalmul 119, 23], m-au persecutat. Ajuta-mã, Doamne, Dumnezeu meu, salveazã-mã prin mare mila Ta.

Expl.: Acesta este textul unei melodii al lui Perotin, musician francez din Paris din jurul anului 1200. E considerat inventatorul polifoniei, în forma combinãrii mai multor linii melodice (pânã la 4).
„climacus … porrectus … torculus … salicus”

Expl.:  Terminologie aparţinând cântecului gregorian: climacus: trei sau mai multe note descendente; torculus: trei sau mai multe note ascendente; salicus: trei sau mai multe note ascendente pe o singurã silabã

“vocalise”

Trad.: a cânta folosind aceeaşi silabã repetat de multe ori (de pildã, „la”)
“melisma”

Trad.: extinderea unei silabe pe mai multe note
“neumae”

Trad.: note prelungite
“porrectus”

Trad.: o secvenţã de trei note ascendente-descendente-ascendente

 

Ziua a şasea Prima

 

Abbas agraphicus

Trad.: abate incapabil sã scrie

 

„minimas differentias odorum”

Trad.: cele mai mici diferenţe de miros
Ziua  a şasea Tertia

 

Dies irae

Trad.: Ziua furiei (divine) [Ziua Judecãţii de Apoi]

 

„marginalia”

Trad.: marginalii, note sau decoraţiuni pe margine

 

„Traete, filii de puta!”

Trad.: Aruncaţi, fiu de târfã!

Expl.: Nu e latinã clasicã, ci unul dintre primele exemple de latinã vulgarã. E vorba de un mozaic paleocreştin din biserica Sfântului Clemente din Roma în care este reprezentat arestul nereuşit al Sfântului Clemente, cel de-al patrulea papa. Dumnezeu i-a orbit pe legionarii romani care voiau sã îl aresteze pe Sfânt şi aceştia în loc sã îl înhaţe pe el, au dus în închisoare o coloanã de marmurã. În mozaic, comandantul legionarilor care tocmai carã coloana strigã “Traete, filii de puta!”

 

„Sao ko kelle terre per kelle fini ke ki kontene, trenta anni le possette parte Sancti Benedcti.”

Trad.: Ştiu cã acele pãmânturi, delimitate de hotarele aici descrise, au aparţinut de treizeci de ani mãnãstirii Sfântului Benedict.

Expl.: Acest text este datat Capua, martie 960. Textul este un extras din aşa-numitele plãcuţe casineze, patru documente juridice oficiale scrise între 960 şi 963 în sudul Italiei care se referã la o disputã legatã de pãmânturi între trei mãnãstiri benedictine şi un moşier local. Aceste plãcuţe sunt considerate a fi primele documente scrise în limba italianã, alãturi de ghicitoarea veronezã.

 

„Age primum et septimum de quatuor”

Trad.: acţioneazã asupra primului şi al şaptelui din cei patru

 

„In finibus Africa, amen”

Trad.: în graniţele/capãtul Africii, şi aşa sã fie

 

„Sederunt”

Trad.: s-au aşezat

 

Dies irae

Trad.: Ziua furiei (divine) [Ziua Judecãţii de Apoi]

 

„vitros ad legendum”

Trad.: sticle pentru citit [ochelari]

 

„nigra sed formosa”

Trad.: neagrã, dar frumoasã

 

„unico homine regente”

Trad.: cu un singur om care o conduce

 

“amicta sole”

Trad.: înveşmântatã cu soarele

Expl.: Şi s-a arãtat din cer un semn mare: O femeie înveşmântatã cu soarele, şi luna era sub picioarele ei, şi pe cap purta cununã din douãsprezece stele. [Apocalipsa 12,1]

 

„Pentagonum Salomonis”

Trad.: Pentagonul lui Solomon

Expl.: În Biblie scrie cã uşa templului lui Solomon era pentagonalã. Aceastã informaţie a trezit interesul foarte multor ezoterişti.

 

„Mors est quiest viatoris, finis est omnis laboris.”

Trad.: Moartea este odihna cãlãtorului, e sfârşitul tuturor trudelor.

 

„Ut cachinnis dissolvatur, torqueatur rictibus!”

Trad.: care se dizolvã de râsete, iar colţurile gurii se rãsucesc (de rãsete)

 

„Lacrimosa dies illa
qua resurget ex favilla
iudicando homo reus
huic ergo parce deus!
Pie Iesu domine
dona eis requiem.””

Trad.: Zi a lacrimilor,/ acea zi în care se va ridica din cenuşã/ omul pãcãtos,/ pentru a fi judecat:/ ai milã, Doamne!/ Milã, Doamne Iisuse,/ dã-le lor pacea.

Expl.: Aceasta e partea de început a Dies Irae. Textul îi aparţine franciscanului Tommaso din Celano, discipolul şi biograful Sfântului Francisc din Assisi.

 

Dies irae

Trad.: Ziua furiei (divine) [Ziua Judecãţii de Apoi]

 

Ziua  a şasea Dupã tertia

 

„Coena Cypriani”

Trad.: Cina lui Ciprian

Expl.: E un text medieval, atribuit chiar Sfântului Ciprian (ca. 200-258), episcopul Cartaginei şi Sfânt Pãrinte al Bisericii. În text este vorba despre o cinã la care participã foarte multe personaje din Sfintele Scripturi, iar fiecare dintre acestea reface în mod comic cele deja fãcute în Biblie.

 

„ioca monachorum”

Trad.: glume cãlugãreşti

 

„Ludere me libuit, ludentem, papa Johannes, accipe. Ridere, si placet, ipse potes.”

Trad.: Îmi place sã mã joc, Papa Ioan, acceptã-mã pe mine, jucãtorul. Poţi sã râzi tu insuţi dacã iţi place.

 

„Ridens cadit Gaudericus, Zacharias admiratur, supinus in lectulum docet Anastasius…”

Trad.: Râzând cade desfãtatul, Zaharia se mirã, Anastasie predã trândav în pat…

 

Ziua  a şasea Sexta

 

„I ar. de dictibus cujusdam stulti II syr. libellus alchemicus aegypt. III Expositio Magistri Alcofribae de cena beati Cypriani Cartaginensis Episcopi IV Liber acephalus de stupris virginum et meretricum amoribus”

Trad.: I (arab) – despre cuvintele unui prost

II (sirian) – cãrţulie de alchimie egipteanã

III – Expoziţiunea Maestrului Alcofriba despre cina Fericitului Ciprian, episcop al Cartaginei

IV – carte acefalã despre siluirea fecioarelor şi amorurile prostituatelor

 

Abbas agraphicus

Trad.: abate incapabil sã scrie

 

“Firma cautela”

Trad.: Avertisment strict

Expl.: Bula emisã de cãtre Papa Bonifaciu al VIII-lea pe 22 septembrie 1296.

 

„Coena Cypriani”

Trad.: Cina lui Ciprian

Expl.: E un text medieval, atribuit chiar Sfântului Ciprian (ca. 200-258), episcopul Cartaginei şi Sfânt Pãrinte al Bisericii. În text este vorba despre o cinã la care participã foarte multe personaje din Sfintele Scripturi, iar fiecare dintre acestea reface în mod comic cele deja fãcute în Biblie.

 

„Liber acephalus”

Trad.: carte care nu mai are începutul

 

„Charta lintea … pergamino de pano”

Trad.: hârtie de in… pergament de postav

Expl.: Se referã la hârtie cum este folositã şi astãzi care pe atunci era proaspãt descoperitã, spre deosebire de pergament care se folosea intens, dar era mai rigid

 

Ziua  a şasea Nona

„vox, flatus, pulsus”

Trad.: ton, sunet, impuls

Ziua  a şasea Dupã completa

„tertius equi”

Trad.: al treilea cal

 

„suppositio materialis … de dicto … de re”

Trad.: supoziţie materialã… despre cuvânt… despre lucru

Expl.: Acestea sunt expresii care se referã la logica lui William Ockham (c.1280 – c.1349)

 

„Super thronos viginti quatuor”

Trad.: (Şi douãzeci şi patru de scaune înconjurau tronul,) şi pe scaune douãzeci şi patru de bãtrâni (, şezând, îmbrãcaţi în haine albe şi purtând pe capetele lor cununi de aur) [Apocalipsa 4,4]

 

Ziua a şaptea Noaptea (1)
„Coena Cypriani”

Trad.: Cina lui Ciprian

Expl.: E un text medieval, atribuit chiar Sfântului Ciprian (ca. 200-258), episcopul Cartaginei şi Sfânt Pãrinte al Bisericii. În text este vorba despre o cinã la care participã foarte multe personaje din Sfintele Scripturi, iar fiecare dintre acestea reface în mod comic cele deja fãcute în Biblie.

 

„stupra virginum et amores meretricum”

Trad.: siluirea fecioarelor şi amorurile prostituatelor

„komas”

Trad.: probabil sate în greacã

 

„zenit … nadir”

Trad.: sud… nord

Expl.: Sunt termeni proveniţi din arabã. Pentru a fi foarte exacţi, ele indicã punctele de pe bolta cereascã exact deasupra celor de care se vorbeşte şi de sub picioarele sale în cealaltã parte a globului terestru.

 

„de toto corpore fecerat linguam”

Trad.: din tot corpul fã limbã

 

„Miserere”

Trad.: ai milã

 

„hic sunt leones”

Trad.: aici sunt lei

Expl.: Se obişnuia sã se scrie aceastã expresie pe hãrţile antice, în regiunile încã neexplorate. Dacã nu pãtrunsese nimeni acolo, înseamnã cã era periculos sã te aventurezi acolo, deci erau zone bântuite de lei (şi alte dihãnii prin extensie). Expresia se aplicã prin transfer şi tuturor argumentelor despre care nu se ştie nimic (sau despre care nu trebuie sã se ştie nimic)

 

Ziua a şaptea Noaptea (2)

 

„Yspania”

Trad.: Spania

 

„quatuor”

Trad.: patru

 

„Prendilo e divoralo …”

Trad.: ia-o şi mãnânc-o [Apocalipsa 10,9]

Expl.: În Apocalipsã, între a şasea şi a şaptea trâmbiţã o voce îi spune autorului (Sfântului Ioan Evanghelistul) sã ia cartea din mâna unui înger şi sã o devoreze: „8. Iar glasul din cer, pe care-l auzisem, iarãşi a vorbit cu mine, zicând: Mergi de ia cartea cea deschisã din mâna îngerului care stã pe mare şi pe pãmânt. 9. Şi m-am dus la înger şi i-am zis sã-mi dea cartea. Şi mi-a rãspuns: Ia-o şi mãnânc-o şi va amãrî pântecele tãu, dar în gura ta va fi dulce ca mierea.”

 

„Er muoz gelîchesame die Leiter abewerfen, sô Er an ir ufgestigen ist…”

Trad.: El trebuie sã arunce scara pe care el a urcat…

Expl.: Textul e în germana medievalã, de vreme ce în Evul Mediu nu aveau cum sã cunoascã germana modernã. În romanul lui Eco, acest citat este atribuit unui mistic german medieval, dar, în realitate este vorba de o traducere în germana medievalã a unui citat al lui Ludwig Wittgensteins din Tractatus logico-philosophicus, publicat în 1921. Folosirea limbii germane vechi este modul lui Eco de a aduce acest citat în anul 1327. În Postscriptul la Numele trandafirului, Eco lãmurea faptul cã a ascuns citate din autori mai târzii precum  Wittgenstein, pretinzând cã sunt citate din perioada de referinţã, conştient fiind cã nu erau medievalii moderni, ci modernii gândeau în maniera medievalã (p. 76). De altfel, jocul acesta nu este chiar atât de anacronic, de vreme ce imaginea scãrilor care trebuie aruncate dupã ce ai urcat pe ele apare deja la Sextus Empiricus, dar şi gânditorul medieval Duns Scotus are multe în comun cu Wittgenstein.

 

„Non in commotione, non in commotione Dominus.”

Trad.: dar Domnul nu va fi în cutremur

Expl.: În Biblie în Cartea a treia a Regilor [Cap. 19] se povesteşte de profetul Ilie: „11. A zis Domnul: „Ieşi şi stai pe munte înaintea feţei Domnului! Cã iatã Domnul va trece; şi înaintea Lui va fi vijelie nãprasnicã ce va despica munţii şi va sfãrâma stâncile, dar Domnul nu va fi în vijelie. Dupã vijelie va fi cutremur, dar Domnul nu va fi în cutremur; 12. Dupã cutremur va fi foc, dar nici în foc nu va fi Domnul. Iar dupã foc va fi adiere de vânt lin, şi acolo va fi Domnul”.”

 

Ultima paginã

 

„res nullius”

Trad.: lucrurile nimãnui

Expl.: terminologie juridicã

 

„disiecta membra”

Trad.: bucãţi risipite

 

„incipit”

Trad.: început

 

„tolle et lege”

Trad.: ia şi citeşte

Expl.: Acesta e un citat din cartea a VIII-a a Confesiunilor Fericitului Augustin. Fericitul Augustin aude un copil spunând aceastã frazã „ia şi citeşte” ca pe un refren, aşa cã ia Biblia, o deschide la întâmplare şi citeşte: „13. Sã umblãm cuviincios, ca ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânãri şi în fapte de ruşine, nu în ceartã şi în pizmã; 14. Ci îmbrãcaţi-vã în Domnul Iisus Hristos, şi grija de trup sã nu o faceţi spre pofte.” [Romani 13] Din acel moment a abandonat viaţa pe care o ducea şi s-a dedicat complet religiei.

 

„Est ubi gloria nunc Babylonia?”

Trad.: Unde e acum gloria Babiloniei?

Expl.: în sensul de: ce-o mai fi rãmas, ce s-o mai fi ales din gloria marii Babilonii?

 

„O quam salubre, quam iucundum et suave est sedere in solitudine et tacere et loqui cum Deo!”

Trad.: Cât e de sãnãtos, cât e de plin de bucurie şi suav [e] sã stai în singurãtate şi tãcând sã vorbeşti cu Dumnezeu [sã te rogi].

 

„Gott ist ein lautes Nichts, ihn rührt kein Nun noch Hier…”

Trad.: Dumnezeu e un nimic zgomotos, pe El nu-L atinge niciun Acum sau Aici

Expl.: Textul e în germana medievalã, de vreme ce în Evul Mediu nu aveau cum sã cunoascã germana modernã

 

„stat rosa pristina nomine, nomina nuda tenemus”

Trad.: Din trandafirul de acum veşted rãmâne doar numele, ne rãmân doar numele lucrurilor [lipsite de lucrul pe care îl semnificã]

Expl.: Citat din De contemptu mundi (Despre dispreţul pentru lume) de Bernard din Morlaix (sau Bernard de Cluny), benedictin francez din secolul al XII-lea, care medita pe tema “sic transit gloria mundi” si care ajunge la concluzia cã din toate lucrurile trecute ne rãmân doar numele.

Rezumatul la Numele trandafirului se gãseşte aici.

Comentariile la Numele trandafirului se gãsesc aici.

 

În compilarea listei acestor traduceri şi explicaţii m-am folosit de foarte multe surse, printre care:

 

Biblia

Wikipedia

http://www.roberto.ilbello.com/il_nome_della_rosa.pdf

Translations for The Name of the Rose

https://books.google.de/books?id=z5hPAgAAQBAJ&pg=PT864&lpg=PT864&dq=principium+contentionis&source=bl&ots=6zqCzE8Vck&sig=BiwB5c6Wlynut7atDmftbmWbk4A&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwi5sbaTx6nLAhWkJZoKHYaWAV0Q6AEINTAJ#v=onepage&q=principium%20contentionis&f=false

https://books.google.de/books?id=SQogJS1WSOYC&pg=PA131&lpg=PA131&dq=historia+fratris+dulcini+heresiarch&source=bl&ots=VOVpcKs_nX&sig=wdr3Q7WBAEFrA79ses1G-pDiUpc&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwj-w5KJsp3LAhUD_XIKHVY7DLQQ6AEIHTAB#v=onepage&q=historia%20fratris%20dulcini%20heresiarch&f=false

Dicţionare (latin-român, italian-englez, italian-român, german-român, englez-român, spaniol-român)

 

 

Anunțuri

3 păreri la “Traducerile expresiilor strãine din „Numele trandafirului” de Umberto Eco, cu explicaţii”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s